Prezentare generală


panorama-Raucesti

Pe şoseaua ce leagă Tg. Neamţ de oraşul Fălticeni, plecând din Tg.Neamţ, la numai 5 km, coborând în valea Saratei care izvorăşte din versantul estic al dealului Pleşu, în coasta căruia se găseşte Cabana Băile Oglinzi, întâlneşti grupuri de case aşezate de o parte şi de alta a şoselei, care fac parte din comuna Răuceşti.

Străjuită de dealul Herlei, dealul Muntenilor şi dealul Cioroiului, de o parte şi de alta a pârâului Sarata şi până în valea Râştei şi a Moldovei se întinde comuna Răuceşti pe o lungime de 10 km de la nord-vest spre sud-est. Marginea cea mai de nord este şi marginea satului Oglinzi care se întinde până în liziera pădurilor statului, alungită spre est cu dealurile Crucii şi Alivanca, cu o pantă abruptă peste care suie anevoios şoseaua spre Fălticeni. Dincolo de aceste dealuri se află comuna Brusturi. Dealul Crucii se continuă cu dealul Herlea care se lasă în pantă dulce spre satul Răuceşti, după care se află satul Săveşti. Spre sud, comuna Răuceşti se învecinează cu pământurile satelor Plăeşu - Timişeşti şi Dumbrava - Petricani, iar spre vest cu imaşurile Tg. Neamţ, de care se desparte prin dealurile Munteni, Cioroiul, Neamţul cu culmea Buburuz pe a cărei pantă se înşiră case din Tg. Neamţ.

Vetrele satelor care aparţin comunei Răuceşti - Oglinzi, Săveşti, Ungheni - sunt aşezate fiecare la o distanţă de aproximativ 3 km de satul reşedinţă de comună, Răuceşti.

Documentele vremii scriu că prin secolul XV, Ilie Voievod dăruieşte o moşie unui locuitor de prin Bucovina cu numele de Răuce, de unde şi-a luat numele aşezarea de mai tarziu. În anul 1711 satul era deja format şi cunoscut. Acest lucru se poate vedea şi din hrisovul întărit de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prin care „moşia Răuceşti cu clăcaşii din sat este donată mănăstirii Secu”.

Pentru actualul sat Oglinzi, se aminteşte că tot Ilie –voievod dăruieşte o moşie lui Ion Tolici până la hotarul lui Oglindă iar satul s-a numit Oglindeşti până în secolul al XVIII-lea.

Comuna Răuceşti a dăinuit în timp prin bogatele roade oferite de natură, dar, mai ales, prin truda celor care au locuit-o de-a lungul vremurilor. Oameni vrednici, buni gospodari au condus soarta acestei străvechi aşezări, fiecare adăugând câte ceva la acest edificiu numit comunitatea Răuceştilor.

Informatii utile