Sari la conținut Salt la bara laterală stângă Salt la bara laterală dreaptă Salt la Footer

„Aur şi Oameni” – Amintiri din tabăra Poiana Voluntarilor – Apuseni

În perioada 15-18 august s-a desfăşurat tabăra „Poiana Voluntarilor” în localitatea Horea din Apuseni, activitate care face parte din proiectul „Nimeni nu e singur”, iniţiat de Asociaţia Centrul Comunitar de Resurse Răuceşti, Neamţ şi finanţat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ.

Acţiunile desfăşurate de către tinerii voluntari au fost diverse, obiectivul principal fiind stimularea tinerilor de a se implica mai activ în activităţi de voluntariat şi realizarea unui film documentar.

În această perioada, la Horea a avut loc şi Festivalul Lemnarilor, la care tinerii voluntari au fost prezenti, oferind un program artistic cu sprijinul Fanfarei elevilor din Răuceşti şi al Ansamblului Oglinduţa.

Urcarea până la locul accidentului aviatic care s-a produs pe 20 ianuarie, a avut loc sâmbăta, 16 august, şi ne-a fost asigurată de către primaria Horea, oferindu-ne o maşina a armatei in care am putut să urcăm cu toţii şi pentru acest lucru dorim să-i mulţumim primarului din Horea şi celorlalţi organizatori.

De asemenea, acolo unde sătenii au amenajat luna trecută, într-un foișor de lemn un altar, unde, alături de crucea pe care aceștia au pus-o aici a doua zi după accident, au fost expuse fotografii cu Aura Ion și Adrian Iovan, precum și unele realizate, de-a lungul vieții, chiar de către pilot. Noi,  toti cei care am participat, am depus o coroană de flori şi am ridicat un steag. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor dispăruţi iar fanfara Răuceşti a intonat câteva melodii (imnul de stat, imnul eroilor, taina sfânta şi un mars). Tot în acel loc am amplasat un banner cu înscrisul „Poiana Voluntarilor” şi cu titlul proiectului nostru „Nimeni nu e singur” care va rămâne definitiv legat de doi brazi din acea poieniţă.

A fost un moment deosebit, extrem de emoţionant. La acest pelerinaj la locul acidentului aviatic din Apuseni, s-au întâlnit şi au trăit clipe de reculegere trei dintre supravieţuitori întorşi la Horea, medicii Radu Zamfir, Sorin Ianceu şi copilotul Răzvan Petrescu, împreună cu salvatorii, cei trei eroi ajunşi primii la locul accidentului, Argentin Todea, Gheorghe Zamfir şi Gheorghe Giurgiu.

Doctorul Zamfir, care l-a îmbrățișat pe Argentin Todea, luându-se în brațe reciproc, și-a adus aminte ce moment de bucurie a fost atunci când i-a văzut, în noaptea accidentului, pe salvatori. „Sunt niște momente greu de descris. Ce s-a întâmplat aici (pe Vârful Petreasa, locul unde a căzut avionul) o spun și copacii ăștia care sunt retezați”, a afirmat Radu Zamfir, care se afla printre noi.

La rândul său, Sorin Ianceu a spus că liniștea de pe munte îi aduce aminte de acea noapte.

Sprijinit în cârje, ajutat de unul dintre salvatori, copilotul Răzvan Petrescu a urcat pe jos o distanță apreciabilă până la locul prăbușirii aeronavei. Gheorghe Giurgiu i-a explicat acestuia unde anume și în ce poziție l-a găsit, copilotul amintindu-și că s-a târât câțiva centimetri.

După momentele trăite în locul în care s-au născut a doua oară, medicii i-au vizitat pe cei trei salvatori, acasă la ei, împreună cu familiile, iar spre seară au venit în centrul comunei, unde, alături de noi si tinerii din comună, au luat parte la spectacolul pe cer, focul de artificii.

Tot în prima zi a manifestărilor horenii impreuna cu noi am petrecut cu cântec, joc şi voie bună pe Dâmbul lui Gâf „Dealul Indrăgostiţilor”, cu plăcinte calde pe lespede şi cu muzică susţinută de fanfara Răuceşti, unde am incins o hora mare moldoveneasca. Spre seară, distracţia s-a mutat în centrul comunei, unde ne-am bucurat de o discotecă în aer liber, pregătită de organizatori.

Duminica, 17 august, a avut loc Târgul Lemnarilor care s-a desfăşurat la Mătişeşti, iar ziua a fost dedicată în special moţilor lemnari.

Cei mai pricepuţi dintre lemnarii din zonă (tineri şi vârstnici) şi-au demonstrat măiestria, fiind susţinuţi şi aplaudaţi de cei prezenţi. Întrecerile precum cioplitul cu securea, încheietori – lucrătură în formă de rândunică, aruncarea cu ţapinul, căţărarea pe un catarg de 10 m, tăiatul cu custura, fierăstrăul şi securea, ridicarea buşteanului de peste 400 de kg, ş.a. le-au stârnit tuturor interesul şi curiozitatea, dar în acelaşi timp i-a amuzat copios, astfel că timp de peste o oră, au chibiţat şi şi-au încurajat frenetic favoriţii, ţinând aproape de ei, în ciuda celor câteva reprize de ploaie ce s-au abătut asupra comunei.

Un moment deosebit de important a fost şi acel care trei dintre supraviețuitorii accidentului aviatic din 20 ianuarie – medicii Sorin Ianceu și Radu Zamfir și copilotul Răzvan Petrescu – au primit în cadrul Târgului Lemnarului, titlul decetățean de onoare al acestei comune din Apuseni. La ceremonie au asistat peste două sute de persoane, printre care și politicieni.

„Pentru felul de a vă jertfi dându-i vieții o nouă șansă de supraviețuire” și „Pentru felul în care ați făcut din viață o lumină asupra viețuirii” se putea citi pe diplomele acordate de către autoritățile locale celor trei supraviețuitori, care au revenit la Horea însoțiți de familii. Alături de medicul Zamfir s-a aflat în momentul acordării acestui titlu fetița sa, iar de Sorin Ianceu, băiatul și fetița sa.

Autoritățile locale au conferit titlul de cetățean de onoare post mortem pilotului Adrian Iovan și Aureliei Ion, diplomele urmând să fie înmânate de către autoritățile locale rudelor acestora.

Titlul de cetățean de onoare al comunei Horea a fost acordat, de asemenea, primilor trei salvatori ajunși la locul accidentului, Argentin Todea, Gheorghe Giurgiu și Gheorghe Trif.

În cadrul spectacolului artistic organizat, după ce au urcat pe scenă artişti populari din zonă, au evoluat cu succes şi Ansamblul Oglinduţa din Răuceşti împreună cu solista Gabriela Ujică care au primit ropote de aplauze.

La finalul Festivalului Lemnarului, Fanfara Răuceşti a susţinut un moment artistic deosebit, peste 10 cantece şi melodii populare, printre care şi o surpriză ce a fost pregatită de acasă, şi anume melodia „Moţii mei” care este extrem de cunoscută în Ţara Moţilor. Împreună cu moţii am dansat şi am cântat până s-a înserat.

Au fost momente de neuitat pentru toţi cei care am fost la Horea, dar doresc să subliniez un lucru care mi s-a părut cel mai important: din momentul în care am pus piciorul pe pământul din Horea şi până la urcarea în autocarul cu care am călătorit spre casă, oamenii de acolo, şi aici vreau să-l menţionez în special pe directorul Şcolii din localitate, domnul Petru Mateş – un om extraordinar, au făcut tot posibilul să ne facă şederea cât mai plăcută la ei, s-au ocupat îndeaproape în toate aceste zile de noi, oferindu-ne sufletul lor cald, inima lor bună, cuvintele lor pline de înţelepciune şi modestie. Ne aplecăm în faţa acestor oameni şi sperăm  ca, vreodată, să ne întoarcă şi ei vizita. Pentru că o sa ne fie dor de ei şi acele locuri, dacă nu cumva noi deja trăim aceste sentimente.

„Orice referire la moți trebuie să se circumscrie celor două repere esențiale ale existenței lor: mândria și calvarul, măreția și durerile, sobrietatea și răzvrătirile.”

Geo Bogza a numit acest diptic „Aur şi Oameni”.  Este de fapt ceea ce am văzut şi trăit noi toţi acolo.